Raza de lumina

Sufletul are incredere in raza de lumina – Victor Hugo


Scrie un comentariu

Timpul celor inocenti…

Se pare că timpul celor inocenţi a murit demult şi tot ce mai putem râvni astăzi e să ne alegem felul de vinovăţie. 


Astăzi ştiu că putem minţi nu numai ocolind adevărul, ci şi susţinându-l cu jumătate de voce sau incomplet. Nu se poate lupta cu compensaţii metafizice împotriva unui rău real. 


Îmi lipseşte nu numai generozitatea de a iubi orice, îmi lipseşte şi generozitatea de a trece peste orice.


M-am străduit din toate puterile să mă conving că numai ce admir mă înalţă, dar nu pot să mă prefac că nu văd şi nu aud.


Şi ca să tac mi-ar trebui o forţă pe care n-o am, ori o indiferenţă pe care sper să n-o capăt niciodată.

Octavian Paler – Polemici cordiale


Scrie un comentariu

Fa-ti timp…

„Fa-ti timp sa traiesti: este secretul Succesului.
Fa-ti timp sa gandesti: este sursa Puterii.
Fa-ti timp sa te joci: este secretul Tineretii.
Fa-ti timp sa citesti: este fundamentul Cunoasterii.
Fa-ti timp pentru prietenie: este izvorul Fericirii.
Fa-ti timp sa visezi: iti inalta sufletul catre Cer.
Fa-ti timp sa razi: va ridica valul Tristetii.
Fa-ti timp pentru Dumnezeu: este singura Investitie durabila.
Fa-ti timp sa meditezi: iti va inalta Inima.
Fa-ti timp sa te rogi: este contopirea mintii cu Dumnezeu.
Fa-ti timp sa iubesti: este privilegiul celor Buni.
Fa-ti timp sa lucrezi: este pretul Succesului.”


Un comentariu

Nu mai avem timp…

Nu, nu mai avem timp de scrisori… acele foi cu grija cernute, acele cerneluri albastre cu fasii visinii, acele iubiri dospite cu fiecare noua arcuire de litera… Conceptii necoapte desprindem din ramul gandirii si le aruncam pe drumul plin de stihii… prin SMS-uri, mesaje ori citatii succinte, asezam randuri scurte sau fraze pitice.

Nu, nu mai avem timp sa vorbim… acele cuvinte duioase si calde, acele rostiri ce deschid usi inchise… Cu taceri ne-nscriem in cea mai sihastra vocala a lumii… infiintam orfelinate pentru cuvinte.

Nu, nu mai avem timp sa privim… acele culori ce-mbraca ochii flamanzi, acele contururi cu nebune lumini… Zidim imagini din var si vopsele, si-n albul zapezii ucidem ce-i viu, abandonand albastrul in alte ceruri, uitand ca-n toamna din verzi devenim aramii.

NU, nu mai avem timp sa simtim… acele furtuni, acele uimiri, acele emotii, acea condamnare la viata… imbracam impermeabile ganduri fericirea neputand strabate vesmantul, ne ascundem in buncarul fricii, speranta o captusim cu platosa groasa incat n-o mai simtim, scut ne este orbirea launtrica… mimam ca simtim si credem cu inversunare intr-un foc artic.

In secolul nebun de viteza, nu mai avem timp sa hranim cuvantul, privirea, trairea, frumosul… subnutrit, insetat, infrigurat si slutit, sufletul ne cauta un secol mai lent… exteriorul pretinde ca inca traim.


Un comentariu

Exista timp pentru toate

Exista un timp când trebuie sa te nasti
Si un timp când trebuie sa dai nastere altor oameni, 
Un timp când abia astepti sa devii tânar
Si un timp când ai mai vrea sa fii tânar…

Un timp când vrei sa stii cât mai multe
Si un timp când ai vrea sa nu fi stiut prea multe, 
Un timp când abia astepti sa descoperi lumea
Si un timp când astepti ca lumea sa te descopere pe tine, 

Un timp cand trebuie sa traiesti cu întelepciune
Si un timp când trebuie sa mori cu demnitate, 
Un timp când tainele Universului erau povesti
Si un timp când tu devii o poveste din tainele Universului…

Este timp pentru toate, numai noi oamenii
Nu mai reusim sa descoperim tainica iesire din goana lui…

Simina Silvia Scladan