Raza de lumina

Sufletul are incredere in raza de lumina – Victor Hugo


Scrie un comentariu

Gândiţi frumos

tumblr_n5ytq9zWs81tuy4d7o1_500
Ce înseamnă să gândiţi frumos?        
 Înseamnă să nu te gândeşti la ceva frumos într-o anumită clipă , ci să gândeşti frumos în orice clipă, să fii atent la gânduri, să selectezi gândurile care trec prin minte, să reţii gândurile cele bune, şi în măsura în care există posibilitatea, să le dai grai şi să le întrupezi în fapte. 

Este foarte important să ştim că gândurile noastre le mai ştie cineva: le ştie Dumnezeu, le ştie Domnul Hristos care e Dumnezeu adevărat şi om adevărat.
Domnul Hristos are în vedere gândurile noastre. 

De asemenea, având în vedere că prin mintea noastră trec tot felul de gânduri şi bune şi rele, şi frumoase şi urâte, este important să fim cu luare aminte la gânduri, să gândim frumos. 

Pentru că dacă gândim frumos şi numai frumos, atunci trăim frumos şi numai frumos, şi dacă gândim frumos şi trăim frumos, suntem fericiţi. 

Şi fericirea este mai aproape de tinereţe decât de bătrâneţe. 

Tinerii prin structura lor, prin năzuinţele lor, prin felul lor de a se angaja în anumite acţiuni, sunt mai aproape de fericire, sunt mai aproape de realizări care sa le dea mulţumire şi fericire. 

Şi tinerii mai sunt cumva fericiţi, în sensul ca nu au un trecut lung care să fie pătat de: gânduri rele, de fapte necuviincioase, de vorbe nelalocul lor, pentru că tinereţea este mai aproape de copilărie, iar copilăria este într-un fel idealul creştinului. Nu în sensul să rămânem la copilărie ca fază de început, ci să ne menţinem în sfera copilăriei în ceea ce priveşte: seninătatea, nerăutatea sau răutatea fără durată şi în cea ce priveşte nevinovăţia câtă este in copilărie. 

Ştiţi că în poveştile noastre este vorba de “tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte“. Nu în sensul ca să rămână omul la tinereţe şi să nu ajungă la bătrâneţe.
Bătrâneţea nu trebuie să o înţelegem ca o vârstă a neputinţei, o vârstă a morţii înainte de moarte. Ci (să) o înţelegem ca o bătrâneţe fericită. 

La cununie se spune aşa : “Dă-le lor Doamne, să-şi petreacă viaţa fără de prihană şi să ajungă bătrâneţi fericite, cu inimă curată împlinind poruncile tale“. 

Iată un îndreptar de viaţă, o rugăciune. Pentru ca viaţa noastră trebuie să fie învăluită de rugăciune, iar “viaţa fără de prihană“ înseamnă: fără pată, fără vină, în chip ireproşabil. 

În rugăciunile care le facem noi când ne împărtăşim cu Dumnezeieştile Taine, e şi o rugăciune de mulţumire in care pomenim bunătatea lui Dumnezeu care ne-a dat Sfintele Taine “spre curăţirea trupului şi a sufletului“ 

Mai întâi înzdrăvenirea trupului şi a sufletului ! De ce ? Pentru că într-un trup bolnăvicios şi într-un suflet neputincios , nu se pot realiza lucruri de valoare 

Apoi se cere în această rugăciune “Împăcarea sufleteştilor mele puteri“ pentru a nu fi anarhie în existenţa noastră ci rânduială, mintea să fie conducătorul simţirii şi voinţei. 

“Spre luminarea ochilor inimii mele“ Ne trebuie lumină în suflet. Pentru că dacă ai lumină la tinereţe, poţi avea până la sfârşit şi până în veşnicie.

“spre credinţa neînfruntată“ Să avem o credinţă adevărată.
“spre dragoste nefăţarnică“ Să fie o dragoste adevărată, întemeiată pe nepătimire 

“spre plinirea înţelepciunii tale“ Să avem înţelepciune de la Dumnezeu, sa fim gânditori de Dumnezeu. 

“spre paza poruncilor Tale, cu inimă curată împlinind poruncile Tale“. Să ne gândim mai des la împlinirea poruncilor lui Dumnezeu. 

“Spre adăugarea Dumnezeiescului Tău har“ Să primim tot mai multă putere, energie, din Dumnezeu, ca să putem face faţa ispitelor şi cerinţelor pe care ni le pune in faţă viaţa. 

“spre trezirea sufletului” 

                
Mitropolitul Bălan avea o vorbă:
“Cea mai frumoasă podoabă a unui tânăr este inima curată şi mintea trează“
Cu ce se murdăreşte? Cu gânduri murdare, cu imagini murdare, cu fapte murdare. 
De ce mintea trează? Deoarece cu mintea lucrăm ca să ne facem curat in suflet şi totodată ne păzim să nu ne băgăm murdării in suflet 

„spre iertarea păcatelor“ Să ne ierte Dumnezeu păcatele pe care le-am făcut în vremea neştiinţei, in vremea când n-am luat aminte sau n-am ştiut de Dumnezeu, sau nu ne-am interesat de Dumnezeu. Ca să ne ierte păcatele, trebuie mai întâi ca noi să le părăsim. 

“spre împărtăşirea cu Duhul Sfânt“ Sfântul Serafim de la Savrov spunea că scopul vieţii creştine este dobândirea Duhului Sfânt pe care il primim şi îl simţim la botez şi îl scoatem la iveală prin Împărtăşirea cu Dumnezeieştile Taine 

“spre împlinirea Împărăţiei cerurilor“ Adică noi (cei cu viaţă curată, inimă curată şi cu îndrăzneala cea bună către Dumnezeu) aşteptăm Împărăţia lui Dumnezeu. 

Un alt mijloc de a ne împotrivii gândurilor rele, este de a ne umple mintea cu gânduri bune. 

Eu vă îndemn să fiţi cu seriozitatea cuvenită în lucrurile spirituale, să vă ţineţi de biserică, de slujbele noastre, să duceţi o viaţă care să o poată binecuvânta Dumnezeu. 

Vă îndemn să fiţi cât mai serioşi şi, aşa cum vă pregătiţi pentru viaţă prin acumulările de cunoştinţe intelectuale, tot aşa să vă ocupaţi de curăţirea vieţii. 

Dacă aveţi suflete întinate, să căutaţi să le spălaţi cu Sângele Domnului Iisus Hristos. 

Dacă aveţi împotriviri, cereţi dar lui Dumnezeu sa le risipeasca. 

Nu poate vrăjmaşul să se bage în minte, dacă tu ai o minte întărită în bine.

Părintele Teofil Părăian


2 comentarii

Dorul

tumblr_mspa3dSYLv1rnbekgo1_500

Dorul aduce si tine in cel stapanit de el chipul celui dorit, dar si o durere, deoarece chipul nu tine cu adevarat locul celui absent si dorit. Dorul e „trimis” de acela. Prin dor vine ceva de la acela sau se duce ceva din fiinta celui ce doreste la cel dorit. Dorul se iveste pe neasteptate, vine napraznic si fierbinte, vine ca vantul pentru ca este legat de dragoste, care circula, intre cei ce se iubesc, ca gandul.

Dorul este un sentiment greu de definit. El nu e numai gandirea cu placere la fiinta iubita, dar departata; nu e numai simtirea unei necesitati de a fi cu ca; nu e nici numai transfigurarea chipului ei, datorita distantei si trebuintei de ea.

Ci in dor e prezenta intr-un fel propriu si intr-un grad foarte intens o duiosie, un sentiment indescriptibil, in care inima se topeste de dragul fiintei iubite. Dorul e apropiat de tandrete, dar are un caracter mai spiritual decat aceasta.

Dorul este infatisat adeseori ca aflandu-se langa persoana iubita; prin dor, cel iubit exercita o atractie de la distanta asupra celui ce-l doreste. Dorul vine de la persoana dorita la cel ce o doreste si il duce pe acesta cu un gand persistent, penetrant si afectiv la aceea. Cel ce doreste nu se multumeste cu preocuparea de interesele sale, nu da atentie importanta la nimic in jurul sau sau le vede pe toate sub un val de tristete, pentru ca nu mai vede decat pe cel ce e totusi la distanta si care sigur ar putea da lumina celor din jurul sau.

Pr. Prof. Dumitru Staniloae


Scrie un comentariu

Codul etic al amerindienilor

scrisoare

1. Trezeste-te impreuna cu Soarele si fa-ti rugaciunea. Roaga-te singur. Roaga-te des. Marele Spirit te va asculta, trebuie doar sa-I vorbesti.

2. Fii tolerant cu cei care s-au pierdut pe cale. Ignoranta, Inselatoria, Mania, Invidia, Gelozia si Lacomia izvorasc din instrainarea de Suflet. Roaga-te pentru acesti oameni, ca si ei sa-si gaseasca indrumare.

3. Cauta-te pe tine – prin tine. Nu lasa ca altii sa-ti impuna pe ce cale sa mergi. Este calea ta si doar tu mergi pe ea. Altii pot merge eventual, alaturi de tine, insa nimeni altcineva nu poate sa traiasca viata ta.

4. Poarta-te cu multa consideratie, cu oaspetii care iti intra in casa. Serveste-le mancarea cea mai gustoasa, da-le patul cel mai bun si onoreaza-i cu bunavointa si respect.

5. Nu fura ce nu este al tau, nici de la alta persoana sau de la comunitate si nici din natura. Daca nu ti-a fost oferit sau daca nu ai muncit pentru el, atunci nu-ti apartine.

6. Respecta tot ce se afla de pe acest Pamant: oamenii, fiintele, plantele, tot ce este viu.

7. Onoreaza gandurile, dorintele si cuvintele oamenilor cu care intri in contact. Niciodata sa nu-l intrerupi pe cel care vorbeste, sa nu razi de el si sa nu-i copiezi comportamentul in batjocura. Permite-i fiecarui om dreptul la exprimare personala.

8. Nu-i vorbi niciodata de rau pe altii. Energia rautatii pe care o emiti catre Univers va veni inapoi catre tine, multiplicata.

9. Toti oamenii fac greseli. Si toate greselile pot fi iertate.

10. Gandurile rele produc imbolnavirea mintii, a trupului si a spiritului. Practica Optimismul.

11. Natura nu este aici, pentru noi, ci este Parte din noi. Toti facem parte din Familia Planetara.

12. Copiii sunt semintele viitorului nostru. Planteaza iubirea in inimile lor si uda aceasta iubire, cu intelepciunea si lectiile vietii. Copiii au nevoie de spatiu ca sa creasca. Asigura-le acest spatiu.

13. Evita sa ranesti inimile celorlalti, fii constient ca ranind pe altul, otrava durerii se va intoarce inapoi la tine.

14. Fii cinstit intotdeauna. Corectitudinea este un test de vointa in acest Univers.

15. Toate sunt interconectate. Fii echilibrat. Activitatea fizica da forta mintii. Bogatia spirituala vindeca problemele emotionale..
15. Toate sunt interconectate. Fii echilibrat. Activitatea fizica da forta mintii. Bogatia spirituala vindeca problemele emotionale.

16. Ia decizii constiente, legate de cine intentionezi sa fii si cum intentionezi sa reactionezi. Asuma-ti responsabilitatea pentru propriile actiuni.

17. Respecta spatiul personal al celorlalti. Nu te atinge de proprietatea altora, in special de obiectele de cult religios. Asa ceva este interzis.

18. Fii cinstit cu tine insuti. Nu poti sa ingrijesti sau sa ajuti pe altul, daca nu te ingrijesti si nu te ajuti intai pe tine insuti.

19. Respecta alte credinte religioase. Nu le impune credinta ta.

20. Imparte din ceea ce ai. Participa la lucrarea de Caritate.


Un comentariu

Gândiţi frumos….

tumblr_mqx4aeoHhI1svqxabo1_500
Ce înseamnă să gândiţi frumos?                                                     
   
 Înseamnă să nu te gândeşti la ceva frumos într-o anumită clipă , ci să gândeşti frumos în orice clipă, să fii atent la gânduri, să selectezi gândurile care trec prin minte, să reţii gândurile cele bune, şi în măsura în care există posibilitatea, să le dai grai şi să le întrupezi în fapte. 
Este foarte important să ştim că gândurile noastre le mai ştie cineva: le ştie Dumnezeu.
De asemenea, având în vedere că prin mintea noastră trec tot felul de gânduri şi bune şi rele, şi frumoase şi urâte, este important să fim cu luare aminte la gânduri, să gândim frumos. 

Pentru că dacă gândim frumos şi numai frumos, atunci trăim frumos şi numai frumos, şi dacă gândim frumos şi trăim frumos, suntem fericiţi. 

Şi fericirea este mai aproape de tinereţe decât de bătrâneţe. 

Vă îndemn să fiţi cât mai serioşi şi, aşa cum vă pregătiţi pentru viaţă prin acumulările de cunoştinţe intelectuale, tot aşa să vă ocupaţi de curăţirea vieţii. 

Dacă aveţi suflete întinate, să căutaţi să le spălaţi cu Sângele Domnului Iisus Hristos. 

Dacă aveţi împotriviri, cereţi dar lui Dumnezeu sa le risipeasca. 

Nu poate vrăjmaşul să se bage în minte, dacă tu ai o minte întărită în bine.

 Părintele Teofil Părăian – Gândiţi frumos


Un comentariu

Framantarea intima

tumblr_mcf0maK3C61rj4i0so1_500

Am lunecat. M-am poticnit, strivind
Sub talpi o floare ori o cochilie,
Ori poate mi-am strivit fara sa simt
Inima mea, in pie pt ascunsa, vie…
N-am sa mai spun ce am gresit si cand…
Vreau soarele-amintirile sa-mi spele…
Un egoism ingrozitor de stramt
M-a coborat in ochii lumii mele.
Impleticit, m-am ridicat spre munti,
Intr-un iernatic asfintit de soare,
Pe cand ametitor bolboroseau
Sub gheturi somnoroasele izvoare.
Ningea cumplit si ochii-mi lacrimau
Plini de-a ninsorii jocuri rotitoare
Si s-auzea cum fasie prin crengi
Cenusa argintie de ninsoare.
Ca serpii din povesti, patr unsi in tr up,
Un gand vrajmas in mine-a prins fiinta —
Da, pentru ce n-as spune-o, azi detest
Chinuitoarea noastra constiinta.

………………………………………………

E-o dimineata — parca niciodata

Nu mi-a fost dat o alta sa privesc.
Padurile sclipesc a primavara
Si fumuri calde-n crengi se-ncolacesc.
Simt — nevazuta-n aer — o putere.
Vasleste des, cu aripe subtiri,
Ma umple cand cu-nfiorari voioase
Si cand cu dureroase rabufniri.
Trec in galop sub stresini de padure,
Sorb aerul si ca pe-o apa-l samt.
Si totu-mi pare-atat de larg in juru-mi,
Si iarasi totu-mi pare-atat de stramt!
Mi-s vinele umflate, pieptu-mi bate,
Ma-nconjura in roiuri de scantei
Salbatica padurii tinerete
Si-ntelepciunea batraneasca-a ei.

Nicolae Labis