Se aseaza Sufletul la masa…, cu un gram de nebunie si speranta si deschis spre orice, dispus sa zambeasca toata ziua, sa se bucure de tot ce e in jur, sa savureze fiecare privire aruncata spre realitate cu juramantul ca va ramane prezent in tot ceea ce face.
Apoi apare Mintea. Se aseaza elegant la masa cu o siguranta si o gratie greu de descris. A lucrat mult la imaginea sa, doar are atatia ani in spate, si-a calculat fiecare miscare, si-a pregatit fiecare sablon pe care il pune peste fiecare mutare in parte si anticipeaza toate miscarile Sufletului. Analizeaza fiecare tresarire, pentru ca ea stie intotdeauna ce e de facut. Cauza si efect – mandra de ea, mereu are dreptate.
Vedeti voi, Sufletul accepta ca nu exista trecut si viitor, accepta prezentul si faptul ca niciodata nu stie ce o sa urmeze, abandonandu-se necunoscutului. Este prezent in fiecare clipa si se bucura detasat de toate. La fiecare mutare optimista a Sufletului, Mintea contraataca cu un sablon pe care il utilizeaza de cand se stie. Pentru ca are experienta, pentru ca mereu trecutul a fost cel mai bun invatator si stie ca nu are cum sa dea gres.
M-am saturat!!! Azi vreau sa ii dau sah mat Mintii! Vreau sa nu mai las Mintea sa anticipeze nimic. Vreau sa accept ca nu stiu nimic, vreau sa fiu deschisa la nou… Vreau sa-mi asum fiecare traire altfel decat am facut-o pana acum.
Haideti astazi sa incercam sa facem lucrurile altfel, sa iesim din confortul creat cu atata rabdare … Eu vreau sa renasc, sa castig partida.
Eckhart Tolle
Raza de lumina 