Raza de lumina

Sufletul are incredere in raza de lumina – Victor Hugo


Scrie un comentariu

Când iubeşti, câştigi întotdeauna.

Iubirea este cea mai profitabilă afacere. 
Când iubeşti, câştigi întotdeauna. 

Mă refer la iubirea autentică, adică atunci când iubeşti din toată inima. 
Când iubeşti cu inima îndoită, când iubirea e amestecată cu gelozie, dominaţie, 
teamă de singurătate sau anxietate de abandon, nu câştigi nici tu,nici celălalt.

Când iubeşti cu adevărat nu ai cum să fii divizat, 
este o contradicţie în termeni. 
E ca şi cumai spune că cercul are coifuri. 
Nu are! 
Doar mintea ta are, pentru că nu s-a armonizat suficient.

Iubirea autentică te face frumos, atrăgător, apt pentru a fi iubit. 
N-ai observat? 

Oamenii care iubesc sunt foarte frumoşi. 

Ceva radiază din fiinţa lor, 
iubirea pe care o emană îi face atrăgători.

Cum ai putea să fii atras de un om neiubitor, din care nu emană nimic? 
Nu ai cum! 

El este gol, o fântână fără apă, la care nu vine nimeni să bea, pentru că nu are ce.

Iubirea înseamnă abundenţă, dăruire, împărtăşire, generozitate. 

Iubirea nu este meschină!

Iubirea nu face calcule contabile, adunări şi scăderi. 

În iubire nu există datorii, reeşalonări,compensări de plăţi.

IUBIREA OFERĂ ŞI APOI UITĂ CĂ A OFERIT! 
Iubirea nu are memorie.

Dacă o întrebi, te întreabă la rândul ei: “Am făcut eu asta? Când oare?”. 
Iubirii îi lipseşte această conştiintă de sine. 

Un om care iubeşte nu stǎ sǎ evalueze: 
“Acum sunt iubitor”. 

Iubirea este acţiunea spontană, cu o minte nedivizată. 

Este curgerea minunată a unui fluviu pe marginea căruia nu stǎ nimeni care să facă ordine.
Cred că aceasta este caracteristica distinctivǎ a iubirii pure.

ÎN lUBlREA ADEVĂRATĂ NU MAI EXISTĂ EU!

De aceea nici nu cred că un om poate iubi un alt om (sau altă fiinţă). 

Un om, cel mult, poate ridica barierele din calea iubirii, 
dându-i voie sǎ se manifeste prin el. 

Când tragi jaluzelele şi în camera ta intră lumină, nu tu creezi lumina. 

Lumina vine de la Soare şi tu doar îi dai voie să intre în casa ta.

Tot aşa cum lumina vine de la Soare, cred cǎ IUBIREA VINE DE LA DUMNEZEU. 

Asta înseamnă că atunci când iubeşti cu adevărat, DUMNEZEU SE EXPRIMĂ PRIN TINE. 

Nu tu iubeşti, ci Dumnezeu iubeşte prin tine.

Cine câştigă aici?

Câştigi tu pentru că ai imensul privilegiu de a fi străbătut de iubirea de Dumnezeu. 
Câştigă celalalt, la care ajunge iubirea lui Dumnezeu. 

Şi, de ce nu, câştigă şi Dumnezeu, care are şansa să se exprime în lumea materiei pentru a o înnobila.

Adrian Nuta


Scrie un comentariu

Iubirea nu se daruie decat pe sine…

„Toate acestea vi le va da iubirea, pentru ca, astfel, sa va puteti cunoaste tainele inimii, si astfel sa puteti deveni o parte din inima vietii.

Dar daca, stapaniti de teama, veti cauta doar tihna si placerea dragostei,
Atunci e mai bine sa va acoperiti goliciunea si sa iesiti din treierisul iubirii,
Spre a va intoarce in lumea fara de anotimpuri, unde veti rade dar nu cu intreaga voastra bucurie si unde veti plange dar nu in toate lacrimile voastre.

Iubirea nu se daruie decat pe sine si nu ia decat de la sine.
iubirea nu stapaneste si nu vrea sa fie stapanita;
Fiindca iubirii ii e de ajuns iubirea
………………………………………………
Iubirea nu are alta dorinta decat aceea de a se implini.
Dar daca iubesti si trebuie sa ai dorinte, fie ca ele acestea sa fie:

Sa te topesti si sa devii izvor ce susurul in noapte-si canta;
Sa cunosti durerea prea marii duiosii;
Sa fii ranit de intelegerea iubirii;
Sa sangerezi de bunavoie si bucurandu-te;
Sa te trezesti in zori cu inima intraripata si sa inalti multumire pentru inca o zi de iubire;
Sa te odihnesti in ceasul amiezii si sa cugeti la extazul iubirii;
Sa te intorci impacat acasa la ora amurgului,
Si apoi sa dormi inaltand in inima o ruga pentru cel iubit, iar pe buze un cantec de lauda.”

Kahlil Gibran-„Profetul”


2 comentarii

„Am invatat sa iubesc, ca sa fiu iubit „

Fiecare copac este egoist: duce apa catre radacinile sale, seva in ramuri, in funze, fructe si flori. Iar atunci cand infloreste, trimite mireasma sa catre toti: cunoscuti, necunoscuti, apropiati sau straini. Cand se incarca de fructe, le daruieste, le ofera celorlalti.

Asemeni copacilor si oamenii ar trebui sa fie egoisti prin a incepe sa se iubeasca pe ei insisi ca, mai apoi dragostea sa se reverse  si sa-i atinga si pe ceilalti. Aflandu-ne in starea de implinire, incepem sa o impartasim asemeni unui nor de ploaie care trebuie sa se reverse din preaplinul sau.

Daca se potoleste setea celuilalt, daca se potoleste setea pamantului, asta este mai putin important. Daca omul ar iradia de bucurie, ar fi plin de lumina, complet linistit, atunci el ar putea sa impartaseasca toate acestea fara sa i se ceara, pentru ca a darui este o bucurie imensa a sufletului. Cand daruiesti iti oferi o bucurie mai mare decat aceea pe care o ai atunci cand primesti.

“Mă domină ceea ce simt, nu ceea ce gândesc…”

Octavian Paler

sursa


Scrie un comentariu

Ne este uşor să vorbim despre iubire…

Ne este uşor să vorbim despre iubire, deşi este o greutate cât un munte să vorbim responsabil despre acest sentiment care înseamnă nu doar trăire necontrolată, ci şi principiu.

Nu este stare mai deplină decât a aceluia care iubeşte şi care nu confundă iubirea cu îndrăgostirea. Iar atunci când iubeşti, cuvintele devin de prisos. Pentru că vorbesc pentru tine alţi oratori, mult mai convingatori…

 Dăruind altuia o bătaie de inimă, o dăruieşti, de fapt, eternităţii…