Daca te iubesc…

Daca te iubesc, poti obtine orice de la mine: timpul meu, dragostea mea, fundul meu, banii mei, familia mea, cainele meu, banii cainelui meu, totul. Daca te iubesc, voi indura eu durerea ta, iti voi plati eu datoriile (in toate felurile posibile), te voi proteja de temerile tale, voi proiecta asupra ta tot felul de calitati pe care de fapt nu le ai si voi cumpara cadouri de Craciun intregii tale familii.

Am sa-ti dau soarele si ploaia si, daca ele nu sunt disponibile imediat, am sa stau la rand pentru ele. Am sa-ti dau toate astea si chiar mai mult, pana cand am sa ajung atat de extenuata si de golita, incat singurul mod de a-mi recapata energia va fi sa ma indragostesc de altcineva.

Stiu doar ca sunt extenuata de consecintele pasiunilor haotice si ale alegerilor pripite pe care le-am facut o viata intreaga.

Mananca.Roaga-te.Iubeste  – Elizabeth Gilbert.

Lucrul esenţial este adevărul…

Plăcerea fizică nu este decât o plăcere; poate ceva mai mare decât celelalte, dar, oricum, o plăcere ca oricare alta. Nu reprezintă decât un aspect – şi nu cel mai important – al relaţiei pe care o numim iubire.

Lucrul esenţial este adevărul, încrederea care se stabileşte între doi oameni, două suflete, două spirite… cum vrei să-i spui.

Că adevărata infidelitate este cea care ascunde infidelitatea fizică. Pentru că lucrul care nu trebuie să existe niciodată între doi oameni, care şi-au oferit unul altuia dragostea, este minciuna.

Dragostea rezultă mai ales din aptitudinea de a iubi, existentă în noi înşine şi nu neapărat din faptul că partenerul are reale calităţi pentru a fi iubit.

Magicianul – John Fowles

 

 

Prietenii

Prietenii, cea mai mare avere pe care viata ne-o scoate in cale ! Prietenii care in orice moment iti sunt alaturi, chiar daca sunt nori pe cerul cenusiu, te trezesti cu o durere de cap si o parere de rau pentru timpul care curge…prietenii, care iti spun „Buna dimineata” cu un zambet inocent ca o muzica lina din zborul unui fluture, prietenii care iti ofera o cafea calda intr-o dimineata rece, si poate ti-ar oferi si haina de pe ei daca te-ai dezbraca de vise si ti-ar fi frig !

Multumesc, acelor oameni adevarati care inteleg de ce plang atunci cand vreau sa rad si de ce rasul imi alunga norii de pe cer dar totusi imi picura visele in stropii de ploaie , multumesc, pentru glumele care mi-au mai trasat un rid pe fata dar nu conteaza pentru ca mi-au mai vindecat o cicatrice in suflet, multumesc, pentru amintiri si pentru faptul ca stau langa mine si imi fac viata frumoasa !

Niciodata nu voi avea destule cuvinte sa multumesc, ma bucur ca va am, si poate bucuria de pe chipul meu va putea compensa stangacia unor cuvinte prea sarace pentru un sentiment atat de profund !
Ramaneti mereu zambetul vietii mele, ramaneti mereu acel semn care ma face sa cred ca undeva in adancul cerului Cineva ne vede chiar daca suntem prea marunti, Cineva vede chiar si o sclipire cat de mica a viselor noastre, Cineva ne iubeste asa cum suntem si ne picteaza un soare doar pentru a incalzi frigul din strafundurile singuratatilor noastre, doar pentru a oferi clipe pline de culoare, veselie si iubire !

Invatam iubirea in fiecare zi, o exersam si de multe ori chiar ne iese, putem iubi simplu si usor, zambind cu o „buna dimineata” senini si bucurosi ca suntem impreuna !   

Prieteni, nu va spun eu cat va iubesc, v-o spune viata cu toate ocaziile care ni le ofera sa le petrecem impreuna, v-o spune soarele de cate ori ne incalzeste cu aceleasi raze, v-o spune noaptea de cate ori privim aceeasi stea cazatoare, v-o spune ploaia de cate ori ne spala aceleasi dureri si v-o spune timpul care ne invita pe toti la un loc in caruselul lui ! Si sunt atatea lucruri care v-o spun, dar cel mai mult v-o spune sufletul care ancoreaza fiecare amintire in coltul pastrat celor mai dragi ! 

 

Iubirea adevărată nu limitează…

“Când spui “Te iubesc. Nu pleca. Nu pot trăi fără tine”, deşi poţi fi convins că iubeşti, te asigur că nu iubeşti. Ceea ce tu simţi este o combinaţie de afecţiune şi teama de singurătate. Cu greu vei recunoaşte asta. Insă acesta este adevărul gol-goluţ: te agăţi de celălalt deoarece nu crezi că te vei descurca fără el.

Nu crezi că-ţi poţi asuma o viaţă de unul singur, cel puţin pentru o perioadă (până stabileşti o relaţie cu altcineva). Nu te simţi suficient de pregătit sau puternic pentru a face faţă vieţii de pe o poziţie independentă. Te temi. La nivel psihologic, esti încă un copil care are nevoie de un părinte.

Are nevoie de cineva care să-l protejeze într-o lume ostilă sau indiferentă. De aceea, iubirea ta are o componentă infantilă. Nu este iubirea unui adult care dăruieşte, ci este iubirea unui copil pentru părintele său. Oferi afecţiune, însă la schimb. Nu eşti suficient de centrat în tine însuţi pentru a oferi afecţiune fără a aştepta nimic în schimb.

Aceasta nu este iubire, deoarece iubirea extinde libertatea. Iubirea autentică îl ajută pe celălalt să evolueze, să-şi depăşească limitele, să-şi îmbogăţească experienţa, să se cunoască în profunzime. Iubirea adevărată nu limitează, nu pune bariere, nu creează închisori. închisorile sunt create din frică. Majoritatea sunt invizibile.

A iubi necondiţionat este o mare putere! Dacă el sau ea pleacă într-o altă direcţie, tu nu vei fugi după el ca să-ţi exprimi iubirea. Este ca şi cum un trandafir ar alerga după cineva ca sa-i ofere parfumul. Iubirea este parfumul fiinţei taie (când fiinţa a înflorit pe deplin). Dacă el pleacă sau vrea să plece, nu-l vei reţine. O să fii trist(ă) o vreme. E firesc, cineva drag a plecat din viaţa ta. Dar iubirea ta nici nu va seca, nici nu va fi blocată sa curgă spre altcineva.

Adrian Nuta – Inchisorile invizibile

Iubirea este un act de credinţă…

Ca să auzim cuvintele Iubirii, trebuie să o lăsăm să se apropie.Dar, când ea ajunge lângă noi, ne temem de ce are să ne spună. Pentru că Iubirea este liberă, iar vocea ei nu ascultă de voinţa sau de sforţarea noastră.Toţi cei care iubesc ştiu asta, dar nu se pot stăpâni.

Cred că pot să o cucerească prin supunere, putere, frumuseţe, avere, lacrimi şi zâmbete.Însă adevărata Dragoste e cea care cucereşte şi niciodată nu se lasă cucerită.Dragostea schimbă, dragostea tămăduieşte.Dar, uneori, întinde capcane şi sfârşeşte prin a nimici pe cel care s-a încumetat să i se dăruiască pe deplin.

Cum de este cu putinţă ca forţa care mişcă lumea şi ţine stelele la locul lor pe cer să fie atât de bună şi atât de primejdioasă în acelaşi timp?Ne-am obişnuit să credem că ceea ce dăm este pe potriva a ceea ce primim. Dar cei care iubesc sperând să fie iubiţi la rândul lor îşi pierd timpul.

Iubirea este un act de credinţă, nu un troc. Contradicţiile o fac să crească. Conflictele îi îngăduie să rămână lângă noi.Viaţa e prea scurtă ca să ascundem în inimă cuvintele însemnate . Iubim pentru că avem nevoie să iubim. Fără asta, viaţa îşi pierde orice noimă, iar soarele încetează să mai strălucească.

În clipele cand singurătatea pare să strivească totul, singura cale e să continuam să iubim.

Paulo Coelho