Timpul imi ploua in suflet vesnicia culeasa din roua de pe pleoapa zilelor. Timpul imi ploua in suflet vesnicia culeasa din lacrima de pe obrazul norilor. Timpul imi ploua in suflet vesnicia culeasa din albastrul de pe fruntea cerulu si beau din ochiul verde al padurii, pentru a castiga vesnicia de o clipa a bratului de curcubeu …..
februarie 19, 2013 la 14:48
Timpul..poate ca nici nu exista…e doar o notiune ca sa explicam evolutia lucurilor…