Dragostea e sufletul însuşi.
E de aceeaşi natură.
Dragostea e o scânteie divină, ca şi sufletul, şi tot ca el e incoruptibilă, indivizibilă, nepieritoare.
E un punct de foc în noi, nemuritor şi infinit, pe care nimic nu-l poate mărgini şi nimic nu-l poate atinge.
Îl simţi arzând până în măduva oaselor şi-l vezi strălucind până în adâncurile cerului.
Victor Hugo
Raza de lumina 
februarie 25, 2012 la 11:05
Ce frumusețe..dragostea este minunea lumii întregi!