Să fim străini pentru vecie;
De-acum să nu ne mai zâmbim.
D-a dragostei zădărnicie
Ca printr-un vis să ne-amintim!
De-acum să nu ne mai zâmbim.
D-a dragostei zădărnicie
Ca printr-un vis să ne-amintim!
Pe tot trecutul de iubire
Linţoliu negru să aşternem;
Şi raze reci de nesimţire
P-a noastre inime să cernem!
Linţoliu negru să aşternem;
Şi raze reci de nesimţire
P-a noastre inime să cernem!
Când ne vom pierde-n amintire
Să ni se pară c-am visat.
C-o dată-n dulce fericire
Al nostru suflet s-a scăldat!
Şi să nu plângem când durerea
A noastre inimi o cerni;
Că ne-o rămâne mângâierea
Iubirii vechi spre-a ne zâmbi!
Iar dacă-n calea cea pustie
Ne-om rătăci neluminaţi,
Atuncea faclă să ne fie
Lumina anilor uitaţi.
Cincinat Pavelescu
Raza de lumina 