Ne scapa mereu cate ceva din viata; ba oamenii, ba timpul care-a trecut, ba gandurile, ba una dintre cele mai placute stari din lumea asta, ba iar ceva si altceva. Atunci ne amintim lipsa unei barci de vis asezate in mijlocul sufletului, ”ca un locas de stat cu capul in maini” amintindu-ne ca trebuie sa ne nastem din nou pentru a nu pierde.
Uneori fugim exact de Ceva sau Cineva care ne doreste cel mai mult.
Alteori, obositi de noi insine, ne-ntindem spre Cer ridicati pe varfurile degetelor, doar-doar vom atinge macar, trecerea zorilor care ne-au vrut matinali in castelul divin.
Uf, Viata! Doar ea ne poate invata esenta intelepciunii!
Straduieste-te sa nu-ti scape nimic din viata, dar, daca s-a intamplat sa pierzi, clipa urmatoare s-a nascut pentru tine. Aseaza-ti capul in maini, odihneste-te in mijlocul sufletului tau si, naste-te din nou in clipa ce vine.
Raza de lumina 
octombrie 11, 2011 la 08:57
Ooo, da, cata dreptate ai 😀