Intr-a pamantului gradina,
cresc indivizi de plastilina
ce oameni par, in toata firea
dar,controlata li-i gandirea.
Parca o forta nevazuta,
ii modeleaza, ii framanta,
inoculandu-le principii,
de care ei sunt foarte mandri.
Nu judeca ce li se spune
traiesc de parc-ar fi legume!
nu stiu si nu-i intereseaza
cine si cum ii moduleaza.
Doresc doar cat le e permis
si nu-si viseaza propriul vis
Marionete fara ganduri,
manipulate-n zeci de randuri
de-aceeasi mana nevazuta
ce-i pregateste pentru lupta
reinventand falsa armata
din plastilina modelata.
veti fi calcati iar in picioare
de ce nu va treziti? NU doare!
Deschideti, astazi ochii mintii
nu mai traiti ca parazitii!
Nu ascultati ce va dicteaza
pastrati-va gandirea treaza!
Si asumati-va decizii,
nu mai pasiti ca invalizii!
Nu spune nimeni ce-i mai bine
cand judeci, riscu-ti apartine!
Si nu zic sa va razvratiti
atata doar : sa va traiti
propria viata, propriul vis…
ganditi-va si inncercati
prezenta, VOI, s-o modelati!
Nu mai fiti insi de plastilina
fade legume-ntr-o gradina!
Fiti oameni unici si-ndrazniti
pentru un vis sa va jertfiti!
octombrie 7, 2011 la 15:26
Se pune ca ne incapatanam sa traim in Ro ?!
octombrie 7, 2011 la 17:42
se pune…oameni trebuie sa fim oriunde am locui…:)